Antifraza

Antifraza (fr. antiphrase, din gr. prin lat., antiphrasés = “împotriva expresiei, ironie”) este o figură de stil de nivel lexico-semantic, o unitate lexicală (un cuvânt, locuțiune sau expresie) care scoate în evidență prin intonație un sens contrar celui obișnuit.

Figura de stil folosește sensul contrar celui adevărat în intenții ironice sau eufemistice.

Antifraza este considerată numele generic pentru ate figuri de stil: ironia, eufemismul, litota.

Exemple

Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mișcări și în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
Și aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri…
(M. Eminescu – Scrisoarea III)

Dumnezeu să-l ierte de toate versurile și de toată proza cu care a înavuțit tânăra noastră literatură. (I.L. Caragiale – Istoria se repetă. Momente, schițe, amintiri)

Roiesc ploșnițele roșii de ți-i drag să te uiți la ele. (M. Eminescu – Proză)

Trahanache: Ai puțintică răbdare! bravos! Fănică trădător! frumos! (I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută)

Iubite și stimate domnule Cațavencu. (I. L. Caragiale – O scrisoare pierdută)

A!… E simplu, dar e un om onest! (I. L. Caragiale – O scrisoare pierdută)

O femeie în vârstă respectabilă. (DEX)