Articolul hotărât

Articolul hotărât (numit și articol hotărât propriu-zis) arată un obiect cunoscut vorbitorului, dar, spre deosebire de celelalte articole, nu apare ca un cuvânt de sine stătător și este alipit la sfârșitul unui substantiv (enclitic) -l, -le, -a, -i, -lui, -lor, cu excepția articolului lui, care apare ca un cuvânt separat (proclitic), de regulă înaintea substantivelor care denumesc nume de persoane.

Articolul hotărât se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl însoțește.

CazSgExemplePlExemple
N / Acm. –l; –lebăiatul, buretelem. –ibăieții, bureții
f. –afataf. –lefetele
n. –lavionuln. –leavioanele
G / Dm. –luibăiatului; lui Mihaim. –lorbăieților
f. –ifetei; lui Carmenf. –lorfetelor
n. –luiavionuluin. –loravioanelor
Vm. –lebăiatulem. –lorbăieților
f. –ofatof. –lorfetelor
n. –n. –

Folosirea articolului hotărât lui la genitiv și dativ

Ca articol de sine stătător, articolul lui apare proclitic în următoarele situații:

– nume de persoane la masculin și feminin, atunci când substantivul propriu are terminația alta decât „a“: lui Mihai, lui Ion, lui Carmen, lui Beatrice, lui Cati
substantivele comune: vodă (lui vodă), nene (lui nenea), tanti (lui tanti)
– substantivele care denumesc lunile anului: zilele lui ianuarie
– substantivele comune nearticulate enclitic, urmate de un articol posesiv lui frate-meu
– unele substantive care exprimă grade de rudenie: lui nenea Ion, lui moș Vasile
– înaintea articolelor care indică anii: în vara lui 1980

În limba vorbită, articolul hotărât enclitic -l nu se mai pronunță, iar funcția lui este îndeplinită de vocală care îl precede. Deși aceste construcții nu sunt recomandabile, totuși ele sunt destul de des folosite de vorbitori.

Copilu este la școală. (în loc de copilul)
În prezent punem accentu (în loc de accentul)