Părțile de vorbire neflexibile

Părțile de vorbire neflexibile nu-și modifică forma în timpul utilizării lor în propoziții și fraze. Cu alte cuvinte, aceste părți de vorbire participă la realizarea comunicării într-o formă unică. Din acest motiv, părțile de vorbire neflexibile sunt neanalizabile la nivel morfematic, spre deosebire cele flexibile.

Singura parte de vorbire care face notă discordantă cu celelalte elemente ale clasei cuvintelor neflexibile este adverbul. Deoarece cunoaște categoria gramaticală a intensităţii, prin care se apropie de cuvintele flexibile, adverbul ocupă o poziţie intermediară în clasa neflexibilelor. Variațiile intensității adverbului sunt redate cu ajutorul altor cuvinte, prin urmare forma cuvântului rămâne nemodificată.

Cele patru părți de vorbire ale clasei cuvintelor neflexibile sunt:

Din punct de vedere sintactic, părțile de vorbire neflexibile nu au funcție sintactică proprie în propoziție, adică nu funcționează ca părţi de propoziţie. Ele doar ajută la exprimarea celorlalte funcţii sintactice, ca elemente de relaţie în propoziție și în frază.