Fraza este unitatea sintactică independentă alcătuită prin unirea a două sau mai multe propoziții. De multe ori, numărul propozițiilor este egal cu numărul predicatelor.
Vino la masă,1/ ne jucăm apoi!2/
Băiatul aleargă după minge,1/ o prinde,2/ apoi o aruncă spre ceilalți.3/
În cele mai multe cazuri, delimitarea propozițiilor în frază poate fi stabilită prin identificarea predicatelor, dar această metodă nu este întotdeauna recomandată. În unele fraze, trebuie ținut cont de numărul comunicărilor, deoarece pot exista propoziții care au predicatul verbal sau verbul copulativ neexprimat.
Am văzut1/ când2/ și unde a plecat.3/ (P2 = când a plecat)
Coperțile cărților erau mâzgălite,1/ paginile, rupte pe la colțuri.2/ (P2 = paginile erau)
Cuprins
Propoziții principale și propoziții secundare
După rolul în frază, propozițiile se împart în principale și secundare sau subordonate. Propozițiile principale sau secundare de care depind alte propoziții (determinate de alte propoziții) se numesc propoziții regente.
În exemplul următor, P1 este principală, este independentă și are înțeles și fără P2. P2 este secundară, adică este este subordonată (depinde) de P1, și nu are înțeles fără propoziția principală. P1 este regentă pentru P2.
Azi am fost liber,1/ pentru că e zi nelucrătoare.2/ (P1 – principală; P2 – secundară)
Propozițiile principale (PP) nu depind de alte propoziții, iar dacă sunt desprinse din frază, pot exprima singure o comunicare (au înțeles de sine stătător).
Câinele adulmecă,1/ aleargă,2/ și adulmecă din nou.3/ (PP/PP/PP)
Propozițiile secundare sau subordonate (PS) nu au înțeles de sine stătător, prin urmare depind de înțelesul altei propoziții din frază.
I-am spus1/ să refacă exercițiul.2/ (PP/PS – depinde de PP, de verbul am spus – ce am spus?)
Propozițiile secundare nu au loc bine stabilit în frază, ele pot sta înainte sau după propoziția principală ori intercalată în propoziția principală.
Mașina1/ pe care o aștepți2/ a plecat deja.1/ (PP, PS)
O frază este formată din minim două propoziții: fie două principale, fie una principală și una secundară. Cu alte cuvinte, existența frazei e condiționată de prezența cel puțin a unei propoziții principale.
În vacanță voi merge la munte,/ voi merge la mare/ și voi merge la bunici. (PP/PP/PP)
Am auzit1/ că ai citit cartea2/ pe care ți-am recomandat-o.3/ (PP/PS/PS)
Nucleul de organizare în jurul căruia este construită fraza îl reprezintă propoziția sau propozițiile principale. În jurul lui sunt grupate propozițiile secundare. Din acest motiv, propoziția principală imprimă frazei nu doar caracterul comunicării (scop, afectivitate, intonație), ci și punctuația finală.
Cine ți-a spus1/ să vii2/ deși este duminică?3/
Cât de rău e1/ când nu ai bani!2/
Tipuri de fraze
Între propozițiile frazei pot exista două tipuri de raporturi: coordonare și subordonare. În funcție de aceste raporturi, există trei tipuri de fraze: unele formate doar prin coordonare, altele formate prin subordonare, iar altele mixte, formate prin ambele raporturi.
Mai jos urmează o trecere în revistă și exemplificarea tipurilor de frază, în funcție de cele două raporturi. Detalii despre raporturile sintactice la raporturile sintactice în frază.
Fraze obținute prin coordonare
Frazele alcătuite exclusiv prin coordonarea au în componență doar propoziții (două sau mai multe) principale.
Cartea este pe masă,1/ iar caietele sunt în sertar.2/
Elevii scriu în caiete,1/ profesorul este la catedră,2/ iar directorul își notează observațiile.3/
Fraze obținute prin subordonare
Frazele formate doar prin subordonare prezintă o singură propoziție principală și una sau mai multe secundare.
Mâine merg la film,1/ pentru că sunt liber.2/ (o singură propoziție secundară)
În situația în care fraza este alcătuită din mai multe propoziții secundare, ele pot fi toate subordonate față de propoziția principală sau unele dintre ele subordonate altei propoziții, care, la rândul ei, este subordonată față de alta.
Dacă ne vedem mâine,1/ îți aduc2/ ce ți-am promis.3/ (P1 și P3 secundare, subordonate ale P2)
Dacă treci pe la mine1/ să mă saluți,2/ te servesc cu prăjitura3/ care îți place.4/ (P2 secundară, subordonată față de P1, P1 subordonată fața de principala P3)
După cum se observă și din ultimul exemplu, propozițiile secundare pot fi subordonate atât propozițiilor principale, cât și celor subordonate (secundare). Propozițiile principale sau secundare de care depind alte propoziții (determinate de alte propoziții) se numesc propoziții regente.
Fraze mixte obținute prin coordonare și subordonare
Frazele realizate prin coordonare și subordonare se împart în trei categorii:
(1) două sau mai multe propoziții principale coordonate și una sau mai multe secundare (subordonate),
Dacă mergi la bunica1/ să o ajuți,2/ îți cumpăr3/ ce ai vrut4/ și te las în excursie.1/ (P3, P5 principale coordonate, P4 subordonată P3, P1 subordonată P3 și P5, P2 subordonată P1)
(2) o propoziție principală și două propoziții subordonate coordonate între ele,
Dacă mergi la bunica1/ să o ajuți,2/ îți cumpăr o carte.3/ (P3 principală, P1 și P2 coordonate între ele, subordonate P3)
(3) două sau mai multe propoziții principale și două sau mai multe secundare, coordonarea fiind și între principale, și între secundare.
Dacă mergi la bunica1/ și o ajuți,2/ îți cumpăr3/ ce ai vrut4/ și te las în excursie.5/ (P3 și P5 principale și coordonate, P1 și P2 coordonate și subordonate P3 și P5)