Diftongul

Diftongul este un segment vocalic complex format dintr-o vocală și o semivocală. Condiția de existență a unui diftong este apartenența vocalei și a semivocalei la aceeași silabă.
iar-bă, pâi-ne, fii, pie-se, dan-sau, soar-tă

Diftongul poate fi format și din două sunete alăturate, care aparțin unor cuvinte diferite, dar care se pronunță împreună. În aceste cazuri, în silabă, apare cratima între componentele diftongului.
mia (zis), ția (zis), săi (zică)

Ca în orice silabă și în cazul unui diftong, vocala rămâne nucleul silabei, motiv pentru care a fost numită și vocală nucleu sau vocală principală. Semivocala a fost numită și vocală secundară.

După consoanele ğ, č, g’, k’ nu există diftongi care să înceapă cu semivocalele e, i, pentru că (în aceste cazuri) e, i sunt litere ajutătoare pentru scrierea consoanelor respective.
geam [ğam], ceas [čas], chiar [k’ar], gheață [g’ață]

Atunci când după ğ, č, g’, k’ apar e, i cu valoare de vocală, acestea formează cu semivocalele care urmează diftongi.
cercei [čerčei], rochii [rok’ii]

Clasificarea diftongilor

În funcție de ordinea vocalei și a semivocalei, diftongii se împart în ascendenți și descendenți. Diftongii ascendenți sunt formați dintr-o semivocală și o vocală (SV), iar cei descendenți dintr-o vocală și o semivocală (VS).

În limba română există 24 de diftongi, din care 10 sunt ascendenți și 14 descendenți. (vezi tabelul de mai jos pentru enumerarea diftongilor)

Diftong vs hiat

Toate combinațiile de semivocale și vocale din limba română pot forma atât diftongi, cât și hiaturi. Semivocala, fiind o vocală mai scurtă, se rostește împreună cu vocala pentru a forma un diftong. Totuși, dacă aceste sunete nu aparțin aceleiași silabe, combinația devine un hiat.

Există și situații deosebite când distingerea între un diftong și hiat se face prin accent și prin sensul cuvântului. (hai-nă – substantiv vs hai-nă – adjectiv)

Tabelul* de mai jos prezintă combinațiile vocalice posibile și tipul de realizare: diftong sau hiat. Prin ↑ sunt reprezentați diftongii ascendenți (SV), iar prin ↓ cei descendenți (VS).

Segm.Exemplu diftongTipExemplu hiat
iaiar-nă, tă-ia, bă-iatpian, cu-tia
ieta-ie, ie-pu-re, mie-reie, bie-lă, ve-se-lie
ioiod, cre-ionfră-țior, ra-dio, im-pre-sio-na
iuiu-te, du-iumra-țiu-ne, sca-tiul
eadeal, cu-reareal, crea
eodeo-da-tă, pleoș-titde-seori, neon
uacuan-tum, plo-ua, ro-uadual, e-cua-tor
uădo-uă, vo-uă, ro-uăde-za-vuă
oaoa-lă, poar-tă, toa-tăcoa-bi-ta, coa-li-ți-e
uîplo-uândde-za-vuând
aiai, dai, tai-năhai-nă, aici, î-nain-te
auau, sau, cân-tauaud, ba-laur
ăiclăi, hăi-nu-țăa căi, trăim
ăurău, du-lăurăul, căp-căun
îiîi, mâi-ne, ră-mâibâj-bâi, zgâit
îupâ-râu, grâupâ-râul, grâu-șor
eumeu, an-treueu-fo-ri-e, feu-dal
eiei, trei, nei-că(a) po-lei, în-treit
iico-pii, știifiind-că, (a) prii, vii-tor
iufiu, măs-li-niuna-țiu-ne, diur-nă
oioi, noi, doi-năcroi, doi-me, e-roi-lor
ouou, ta-bloue-roul, ca-doul
uiui-ta, scui-pa, luiu-lui, hui-lă, e-pui-za
uure-zi-duu, con-ti-nuu

* notă tabel: diftongul și hiatul sunt îngroșate în exemple, semivocalele sunt subliniate, iar vocalele nu sunt subliniate