Complementul este o parte secundară de propoziție care determină un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecție cu funcția de predicat.
Complementul răspunde la întrebările: | pe cine? ce? cui? despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru cine? pentru ce? cu cine? cu ce? de cine? de ce? unde? de unde? pe unde? pâna unde? încotro? când? de când? până când? cât timp? cum? în ce fel? cât? din ce cauză? din ce pricină? în ce scop? cu ce scop? |
Să mergem în camera noastră. – în camera complement, determină verbul să mergem
Mașina roșie ca focul este a mea. – ca focul complement, determină adjectivul roșie
Mașina merge mai repede decât trenul. – decât trenul complement, determină adverbul mai repede
Hai la masă. – la masă complement, determină interjecția hai
Complementele care determină un adjectiv sunt precedate de prepoziții sau de adverbe de comparație (cât, ca, decât). Complementele care determină un adverb se exprimă prin adverbe (așa, cam, destul, destul de) sau substantive ori pronume precedate de adverbe de comparație (cât, ca, decât).
Cuprins
Clasificarea complementelor
Complementele se împart în două clase: circumstanțiale și necircumstanțiale.
Cele necircumstanțiale arată obiectul asupra căruia se efectuează acțiunea sau obiectul căruia i se acordă ceva și se împart în complemente directe, indirecte și de agent.
Complementele circumstanțiale (cuvântul circumstanțial înseamnă împrejurare) arată împrejurările în care se petrece acțiunea exprimată de verbul determinat și se împart în complemente circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițional, concesiv, consecutiv. instrumental, sociativ, de relație, opozițional, cumulativ, de excepție.
Mijloace de exprimare
Locul complementului în propoziție
De obicei, complementele stau după cuvintele determinate. Există și cazuri în care complementele (complementele direct) stau înaintea cuvântului determinat.
Pe ea am văzut-o în autobuz.
În autobuz am văzut-o pe ea.
Punctuația complementului
Complementul direct și cel indirect nu se despart niciodată prin virgulă de verbele determinate.
Complementele aflate în raport de coordonare se despart sau nu prin virgulă între ele conform regulilor de punctuație descrise la Punctuația conjuncțiilor.