Complementul circumstanțial de timp

Complementul circumstanțial de timp determină un verb sau o locuțiune verbală, o interjecție predicativă, un adjectiv și arată timpul când se petrece acțiunea (momentul, durata, limita temporală) sau se manifestă o însușire.

Prin timpul la care se petrece acțiunea se înțelege momentul sau perioada, intervalul și limitele temporale (punctul de început și sfârșit), periodicitatea. Există cercetători care includ și durata măsurată, dar opinia nu este împărtășită de alții.

Cursul a început pe la ora 10. – exprimă momentul
Aștept de sâmbătă un răspuns. – exprimă intervalul (punct de început)
Așteptăm răspunsul până duminică. – exprimă intervalul (punct de sfârșit)
Am luat zilnic acest tratemnt. – exprimă periodicitatea
Am așteptat toată ziua să mă suni. – exprimă durata măsurată

Astăzi mâncăm pizza. – determină un verb, mod personal
Văzându-l ieri supărat, am vorbit cu el. – determină un verb, mod nepersonal
Atunci mi-am dat seama de eroare. – determină o locuțiune predicativă
Hai mâine la film. – determină o interjecție
Echipa victorioasă a doua oară și-a consolidat reputația de campioană. – determină un adjectiv

Mijloace de exprimare

substantiv
în Ac fără prepoziție, însoțit de adjective (propriu-zise sau pronominale nehotărâte) ori numerale
Am mers două ore cu trenul.
Am stat la acel hotel multe zile.
Vom sta o săptămână la Vama Veche.
Expoziția vine în București anul viitor.

în Ac precedat prepozițiile în, la, după, între, spre, de la, pe la, înspre, către, cu, de peste, până, până la, peste și locuțiunile prepoziționale înainte de, în timp de, în vreme de, în jur de, aproape de, odată cu
La masă, am vorbit despre ei.
Au intrat în clasă după profesor.
Vom ajunge către seară.
Nu ne mai vedem până la anul.
Peste două zile plec la București.
Voi ajunge odată cu Mihai.
L-am vizitat aproape de Crăciun.
Mircea va sta la noi timp de cinci luni.

în G precedat de prepozițiile înaintea, asupra sau locuțiunile prepoziționale în urma, în timpul, în cursul, în decursul, pe parcursul, în apropierea, în preajma, în vremea, în mijlocul, de-a lungul
Au intrat în clasă înaintea profesorului.
Am terminat exercițiul înaintea colegului.
Au plecat la oraș asupra nopții. (învechit)
Au venit acasă în preajma Paștelui.
Nu folosiți telefoanele mobile pe parcursul examenului!
În mijlocul concediului am fost chemat la birou.

pronume
în Ac precedat prepozițiile în, la, după, între, spre, de la, pe la, înspre, către, cu, de peste, până, până la, peste și locuțiunile prepoziționale înainte de, în timp de, în vreme de, în jur de, aproape de, odată cu
Am plecat de la spectacol după ei.
După care e rândul meu?
După cine ai ieșit?
Odată cu ea a venit și el.
Odată cu cine ai ajuns?
Am fost la Brașov înainte cu un an.

în G precedat de prepozițiile înaintea, asupra sau locuțiunile prepoziționale în urma, în timpul, în cursul, în decursul, pe parcursul, în apropierea, în preajma, în vremea, în mijlocul, de-a lungul, pe vremea
Suntem programați înaintea lor.
Înaintea cui au ajuns?
N-a spus înaintea căruia va sosi.
Pe vremea lor nu existau telefoane mobile.
Am venit în urma lor.
Pe parcursul lui (anului) am învățat germană.

adjectiv propriu-zis în Ac precedat de prepoziția de
Îi cunosc de mici.
De tânăr știa ce dorește.
Îi știu de tineri.

adjectiv pronominal posesiv în Ac precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale
Am ajuns acasă înaintea voastră.

numeral cardinal, ordinal, colectiv cu valoare substantivală
în Ac precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale (vezi substantivul)
Am ieșit după cel de-al doilea.
Am ajuns la școală odată cu amândoi.

în G precedat de prepoziții sau locuțiuni prepoziționale (vezi substantivul)
Am avut doi șefi. Pe vremea primului am avut salariul mai mare.
Au intrat în clasă înaintea amândurora.

verb la infinitiv precedat de prepoziția până sau locuțiunea prepozițională înainte de sau la gerunziu și participiu
Până a veni el, am terminat lecțiile.
Am plecat înainte de a mânca.
Înainte de a-și da seama ce se întâmplă, a părăsit camera.
Mergând spre casă, m-am întâlnit cu Mihai.
Alergând prin parc, am zărit un teren de baschet.
Ajunsă acasă, și-a pregătit ceva de mâncare.

adverb de timp cu sau fără prepoziție sau locuțiune adverbială de timp
Am venit de ieri.
De obicei mă trezesc devreme.
Vor ajunge la destinație mâine.
Ne vizitează din când în când.
N-o voi uita în vecii vecilor!

Topica

Circumstanțialul de timp are, de obicei, topică liberă, fiind așezat înaintea sau după termenul regent.
Mergem mâine la film.
Mâine mergem la film.

Complementul de timp poate fi așezat între subiect și predicat, între verbul copulativ și numele predicativ, dar și între elementele componente ale unei locuțiuni verbale.
Vin mâine și ei la film.
Ea este acum mai frumoasă.
Mi-am dat atunci seama de greșeala lor.

Exprimat prin pronume și adverb interogativ sau relativ, circumstanțialul de timp stă la începutul propoziției.
Când vii pe la noi?
N-am aflat¹/ când sosesc.²/

Punctuația

Atât atunci când este așezat după regent, cât și când este amplasat înaintea acestuia, circumstanțialul de timp poate fi izolat prin virgule. Separarea prin virgule depinde de legătura mai slabă sau mai puternică care apare între complementul de timp și regent.

Atunci s-au întâmplat multe grozăvii.
Atunci, s-au întâmplat multe grozăvii.

Când se urmărește focalizarea pe circumstanțialul de timp, acesta este despărțit prin virgulă de regent.

Te voi suna în curând.
Te voi suna, în curând.

Există situații în care exprimarea timpului unei acțiuni este realizată prin mai multe circumstanțiale de timp. Este recomandabil ca acestea să fie despărțite prin virgulă.
Ne vedem azi, la opt, după spectacol.

Confuzii cu alte părți de propoziție

Complementul circumstanțial de timp poate avea uneori nuanțe de circumstanțial de loc, de cauză, de mod sau sociativ.

Au plecat pe ploaie. – nuanță de loc
După acest incident relația lor s-a sfârșit. – nuanță cauzală
Ne vizitează adesea. – nuanță modală
Am ajuns odată cu tine. – nunață sociativă