Complementul circumstanțial de cauză

Complementul circumstanțial de cauză determină un verb, un adjectiv sau o interjecție și arată cauza (motivul) unei acțiuni, a unei stări, a unei însușiri.

Complementul circumstanțial de cauză răspunde la întrebările:din ce cauză?, din ce pricină?, din ce motiv?

Am eșuat din grabă. – determină un verb
De oboseală, nu a băgat de seamă pericolul. – determină o locuțiune verbală
După accident a ajuns bolnav de supărare. – determină un adjectiv
Telefonul buf! din cauza neatenției. – determină o interjecție

Mijloace de exprimare

substantiv
în Ac – precedat de prepozițiile de, dintre, pentru, la, în, pe sau locuțiunile prepoziționale din cauză de, din motive de
A lipsit de la întâlnire din motive de siguranță.

în G – precedat de locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina
A lipsit tot trimestrul din cauza bolii.

numeral cu valoare substantivală
în Ac – precedat de prepozițiile de, dintre, pentru, la, în, pe sau locuțiunile prepoziționale din cauză de, din motive de
A fost certat pentru amândoi.

în G – precedat de locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina
Am ratat calificarea din cauza celor doi.

pronume
în Ac – precedat de prepozițiile de, dintre, pentru, la, în, pe sau locuțiunile prepoziționale din cauză de, din motive de
M-a chemat pentru dumneata.

în G – precedat de locuțiunile prepoziționale din cauza, din pricina
Din cauza cui ai lipsit?

adjectiv în Ac precedat de prepoziția de
Nu mai dormea de supărată.

adverb precedat de prepoziția de sau locuțiuni adverbiale
De încet ce vorbește n-o aude nimeni.
De aceea n-am ajuns la timp.

verb la gerunziu, infinitiv perfect – cu prepozițiile pentru, de , participiu – cu prepoziția de
Întârziind autobuzul, n-am mai ajuns la examen.
Era stresat de a nu fi certat.
Nu mai vedea de obosită.

Topica

De regulă, complementul circumstanțial de cauză poate sta atât înaintea termenului regent, cât și după acesta.
Nu au venit de teamă.
De teamă nu au venit.

Stă înaintea regentului când este exprimat prin pronume interogativ sau relativ, printr-o locuțiune adverbială sau un verb la gerunziu.
Ajungând prea târziu, am ratat întâlnirea.
De aceea nu a ajuns, că a pierdut avionul.

Punctuația

În general, complementul circumstanțial de cauză se desparte prin virgulă în funcție de dorința de a-i acorda o importanță.
Nu au venit de teamă.
Nu am plecat, de spaimă.

Se desparte obligatoriu când stă înaintea regentului și este reluat prin corelativ sau dacă este exprimat printr-un verb la gerunziu.
De spaimă, de asta nu am plecat.
Întârziind, n-a mai fost primit în sala de clasă.

Recomandări

Se recomandă folosirea singurei întrebări care indică precis complementul de cauză: din ce cauză? (cu sinonimele din ce pricină?, din ce motiv?). Deși întrebările de ce? și pentru ce? pot sugera acest tip de complement, ele pot crea confuzii și pot conduce la identificarea eronată a complementului de cauză, care poate fi confundat cu un complement indirect sau de scop.

Confuzii cu alte părți de propoziție

Complementul indirect al unor verbe precum a se bucura, a se căi, a mulțumi, a-i părea bine, a-i părea rău poate avea nuanțe cauzale, ceea ce poate duce la confundarea lui cu un complement de cauză.

Mă bucur de vestea ta. – complement indirect; indică obiectul acțiunii, nu cauza
Mi-a mulțumit pentru idee. – complement indirect; arată obiectul acțiunii, nu cauza

În unele contexte, și complementul de agent are nuanțe cauzale, motiv pentru care delimitarea între un complement de agent și unul de cauză este dificilă.

Copacul a fost rupt de vânt. – complement de agent
Copilul înnegrit de soare se juca vesel în curte. – complement de agent
Alimentele alterate de căldură nu mai sunt sigure pentru consum. – complement de agent (convențional)