Apostroful [‘] este semnul ortografic prin care se marchează înlăturarea întâmplătoare a unor sunete sau silabe dintr-un cuvânt, precum și eliminarea unor cifre din notația unui an. Poate fi plasat după sau înaintea unei litere ori cifre. Este singurul semn numai ortografic, dar poate fi și semn grafic convențional în anumite domenii.
Atunci când marchează înlăturarea sunetelor poate avea drept scop scurtarea unor secvențe frecvent folosite, dar poate fi și semnul unei vorbiri neglijente.
dom’le (domnule), ‘neața (bună dimineața), ‘mneata (dumneata), pân’la (până la), ’80, ’90
Înainte de reforma ortografică din 1953, apostroful avea mai multe funcții, însă unele dintre acestea au fost transferate cratimei după respectiva reformă. Când sunt reproduse texte anterioare, apostroful este înlocuit cu cratima, deoarece cele două semne de punctuație nu îndeplinesc funcții fonetice diferite.
Absența unei litere sau cifre
Principala funcție a apostrofului este de a indica absența accidentală sau intenționată a unei litere (sau litere), uneori și a unor sunete, și mai rar a unor cifre.
‘nainte, pân’, numa’, lu’ (George) în loc de înainte, până, numai, lui (George) – marchează absența unei vocale
al’fel, da’, dom’, pe dracu’ în loc de altfel, dar, domn, pe dracul – marchează absența unei consoane
dom’le, juma’, vino-ncoa’ în loc de domnule, jumătate, vino încoace – indică absența uneia sau mai multor silabe
’89, ’98, ’00 în loc 1989, 1998, 2000 – indică absența unor cifre arabe în prescurtarea unor ani
Poziția apostrofului
Din perspectiva poziționării, apostroful poate apărea la începutul unui cuvânt (rar), în interiorul lui sau la sfârșitul acestuia. În cazul cifrelor, apostroful se plasează doar înaintea unui număr. Când se află în interiorul cuvintelor, apostroful nu este precedat și nici urmat de (blanc) spațiu. Când se află la sfârșit, este urmat de un spațiu, iar când se află la început, este precedat de blanc.
‘nainte în loc de înainte – la început
Sal’tare!, dar’mite Salutare!, darămite – în interior
Săru’ mâna!, poa’ în loc de Sărut mâna!, poate – la sfârșit
Obligativitatea apostrofului
În toate situațiile de mai sus, folosirea apostrofului depinde de dorința vorbitorului. În aceste cazuri, cuvintele sau numerele pot fi scrise și fără apostrof, evident în forma completă, fără absențele respective. În schimb, apostroful este obligatoriu în cuvintele străine, provenite din limbi în care apostroful îndeplinește norme ortografice diferite de cele din limba română. Astfel, apostroful este necesar în cazul substantivelor comune neadaptate în limba română, numelor proprii (de exemplu, nume de persoane, locuri, formații muzicale etc.) și numelor proprii de firme.
five o’clock, no-man’s-land – substantive comune
D’Artagnan; D’Avignon, Queen’s Park, D’Orsay; Guns N’Roses – nume de persoane, locuri, formații
Mc Donald’s, Levi’s, Macy’s, Jerry’s Pizza – nume de companii străine